Expoziție

 

Clasa a II-a / Anul II

Expoziția „Clasa a II-a / Anul II” transformă atelierul anului 2 al Facultății de Arhitectură din
Cluj într-un spațiu al întâlnirii dintre imaginație și proiectare
Atelierul anului II al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca s-a transformat,
pentru o seară, într-un loc al întâlnirii dintre generații. Expoziția „Clasa a II-a / Anul II” a adus
împreună proiectele studenților arhitecți și universul imaginar creat de elevii clasei a II-a B de la
Colegiul Național „Emil Racoviță”.
Dacă studenții au explorat tema gospodăriei contemporane în satul Moigrad, în cadrul atelierului
de proiectare al anului II, copiii au imaginat, prin desen și machetă, un orășel fantastic inspirat de
povestea „Grădina fermecată a zmeilor Grifonel și Semințica”, populat de personaje jucăușe -
Plimbăcioși, Molicioși, Jucăucioși sau Învățăcioși.
Expoziția a depășit însă formatul unei simple prezentări de proiecte. Atelierul anului 2 s-a umplut
de copii, frați și surori, părinți și bunici, veniți să descopere împreună lucrările expuse. Copiii au
explorat cu curiozitate machetele studenților, au fotografiat orașul imaginar construit de ei și au
participat la discuții despre cum arată locurile în care trăim și cum le putem imagina diferit.
Elevii au fost însoțiți de învățătoarea Iolanda Molnar, alături de arhitect voluntar Anamaria
Moldovan și student arhitect voluntar Cornelia Hrișman, implicați în desfășurarea programului
De-a Arhitectura Mini.
La eveniment au fost prezenți Prof. dr. arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și
Urbanism, precum și invitați din partea programului De-a Arhitectura – arh. Eliza Jurcă, arh.
Simona Or-Munteanu și arh. Iulia Obaj (Pătru). De asemenea, a participat și Anca Borzu -
învățătoarea clasei pregătitoare B a Colegiului Național „Emil Racoviță”, interesată să continue
astfel de inițiative dedicate educației pentru mediul construit.
„Dacă la clasa a II-a vorbim despre intuiție, curiozitate și bucuria de a construi lumi posibile, în
anul II aceste intuiții devin analiză, rigoare și responsabilitate față de loc. Expoziția de astăzi
arată continuitatea acestui parcurs: de la imaginația liberă a copilăriei la asumarea conștientă a
proiectării”, a spus Anamaria Moldovan, arhitect voluntar în programul De-a Arhitectura Mini.
Prin întâlnirea dintre proiectele studenților și imaginația copiilor, expoziția propune o reflecție
asupra modului în care educația pentru arhitectură poate începe încă din primii ani de școală și
poate continua firesc în formarea viitorilor arhitecți.
Evenimentul face parte din seria inițiativelor prin care Facultatea de Arhitectură și Urbanism din
Cluj-Napoca își deschide atelierul către comunitate, încurajând dialogul dintre educația
universitară, școală și societate.
Mulțumim pe această cale Colecțiilor FAU pentru oferirea cadrului și a standului expozițional,
ateliercetrei pentru sprijinul acordat în realizarea materialelor grafice și în organizarea
evenimentului, precum și Colegiului Național „Emil Racoviță” și programului De-a Arhitectura
pentru parteneriatul educațional care a făcut posibil acest dialog între școală, universitate și
comunitate.
Programul „De-a arhitectura” reprezintă una dintre cele mai relevante inițiative de educație
pentru arhitectură și mediu construit din România, aducând noțiuni fundamentale despre spațiu,
comunitate și locuire în învățământul primar și gimnazial. Prin metode interactive și exerciții
creative, copiii sunt încurajați să observe, să înțeleagă și să imagineze spațiul în care trăiesc. În
acest context, colaborarea dintre elevii clasei a II-a și studenții arhitecți devine un exemplu
concret al continuității educației pentru arhitectură – de la joc și descoperire la analiză critică și
proiectare responsabilă.
Atelierul Anului II al Facultății de Arhitectură și Urbanism marchează un moment esențial în
formarea studenților, fiind etapa în care analiza contextului, înțelegerea tipologiilor și rigoarea
compozițională devin instrumente fundamentale de proiectare. Exercițiul dedicat satului
Moigrad, realizat în relație cu patrimoniul arheologic de la Porolissum, pune accent pe inserția
contemporană într-un țesut rural valoros și pe asumarea responsabilității față de loc și
comunitate. În dialog cu imaginația elevilor, atelierul își afirmă rolul formativ: acela de a
transforma intuiția spațială în cultură arhitecturală.